sâmbătă, noiembrie 11, 2017

Proiect Hotărâre Parlament privind aprobarea Registrului național al monumentelor de for public

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a elaborat proiectul Registrului național almonumentelor de for public în conformitate cu prevederile art. 13 alin.(2), lit. a) din Legea monumentelor de for public nr.192 din 30 septembrie 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 197-202, art.569).
Proiectul respectiv al Hotărârii Parlamentului constă din 2 (două) articole.
Primul articol stipulează aprobarea Registrului național al monumentelor de for public (în continuare Registru). Cel de-al doilea articol propune operarea unor modificări în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat (în continuare Registrul monumentelor RM) aprobat prin HP nr. 1531-XII din 22.06.1993.
Registrul este întocmit în contextul preluării/extragerii operelor de artă plastică monumentală înscrise în Registrul monumentelor RM, în baza studiului în teren cu perfectarea fișelor de evidență preliminară ale acestora.
La elaborarea Registrului s-a ținut cont de noțiunile de bază referitor la monumentele de for public descrise în art. 2 din Legea monumentelor de for public, precum și de rezultatul evaluării de către Consiliul Național al Monumentelor de For Public (CNMFP) de pe lângă Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a monumentelor propuse de a fi clasate în categoria A, conform următoarelor criterii: 1 - valoarea artistică şi urbanistică a monumentului, 2 - valoarea memorial-simbolică și 3 – vechimea.
Totodată, având în vedere crearea Registrului în baza monumentelor de for public preluate din Registrul monumentelor RM, respectivele monumente se propun a fi excluse din acesta. Excepție, făcându-se pentru acele opere de artă plastică monumentală, care au și valoare istorică, după cum urmează: Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt (1928) și Bustul lui Alexandru Pușkin (1885), Chișinău; Monumentul lui Vasile Lupu, 1936, Orhei; Semn comemorativ pe locul stingerii din viață la 5 octombrie 1791 a principelui G. Potemkin de Taurida, 1791, Rădenii Vechi; Monument eroilor bătăliei de la Cahul din 1770 (1849) și Monumentul contelui Semen Voronţov (1845-1849) din Vulcănești; Semn comemorativ pe locul decesului hatmanului polonez Stanislaw Zolkiewsky la 1620, sec. XVIII, s. Berezovca, com. Calarașovca;  Semn comemorativ „Stâlpul cărăuşului”, sec. XVIII, com. Rogojeni, raionul Șoldănești. Aceste monumente vor fi înscrise în ambele registre.
Prin urmare, în proiectul hotărârii Parlamentului se propune operarea următoarelor modificări în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat:
La compartimentul „Municipiul Bălți”: poziția 30A se exclude și se va înscrie în Registrul local al monumentelor de for public din municipiul Bălți; pozițiile 33, 34, 35 și 37 se exclud pe motivul înscrierii lor în Registru; poziția 36 se exclude deoarece lucrarea de artă plastică monumentală respectivă (Mozaic „Drumuri”, 1972) nu se înscrie în noțiunea de monument de for public, fiind amplasată în interiorul clădirii Î.S. „Gările și Stațiile Auto”.
La compartimentul „Municipiul Chișinău”: pozițiile 12, 13, 27, 32, 35, 46, 284, 288, 289, 290, 292, 293, 294, 295,  299, 300, 301, 302, 304, 314, 318, 323, 387A, 387B, 387C, 387D, 387E, se exclud pe motivul înscrierii monumentelor respective în Registru;
poziția 36 se exclude, deoarece în rezultatul studiului s-a determinat că blocul locativ din adresa respectivă nu corespunde criteriilor de clasare pentru monumentele istorice, iar obiectivul prevăzut la această poziție (la momentul elaborării Registrului monumentelor RM din 1993) era doar placa comemorativă lui Anatol Corobceanu (1992), care, actualmente nu a fost identificată;
pozițiile 298, 303, 315, 319, 415 se exclud deoarece nu au fost identificate monumente/opere monumentale pe adresele respective;
pozițiile  272, 297, 305, 306, 307, 312, 313, 316, 325, 385, 386,  387, se exclud deoarece reprezintă lucrări de artă plastică monumentală amplasate în interiorul unor edificii, fie ca parte integrantă, fie ca lucrări de artă plastică decorativă, astfel, nu se înscriu în noțiunea de monument de for public;
poziția 281 se modifică prin excluderea din coloana 3 a sintagmei „Placa comemorativă Bogdan P. Hașdeu”, deoarece nu există o asemenea placă.
         La compartimentul „Municipiul Bender”: poziția 24 se exclude deoarece monumentul respectiv nu corespunde  noțiunii de monument de for public; pozițiile 35, 37 se exclud pe motivul înscrierii monumentelor respective în Registru.
        La compartimentul „Municipiul Tiraspol”: pozițiile 41, 46, 47, 48, 49, 58 se exclud pe motivul înscrierii monumentelor respective în Registru;
        La compartimentul „Zona de Centru”:
raionul Anenii Noi, poziția 11 se exclude pe motivul înscrierii monumentului respectiv în Registru; poziția 13 se exclude  pe motivul neidentificării respectivului monument;
raionul Călărași, poziția 196 se exclude pe motivul înscrierii monumentului respectiv în Registru;
raionul Criuleni, pozițiile 240, 335 se exclud pe motivul înscrierii monumentelor respective în Registru;
raionul Grigoriopol, poziția 474 se exclude pe motivul înscrierii monumentului respectiv în Registru;
raionul Hîncești, poziția 612 se exclude pe motivul înscrierii monumentului respectiv în Registru;
raionul Ialoveni, poziția 685 se exclude pe motivul neidentificării unui asemenea monument în localitate; poziția 791 se exclude pe motivul înscrierii monumentului respectiv în Registru;
raionul Nisporeni, pozițiile 874, 905, 946 se exclud pe motivul înscrierii monumentelor respective în Registru;
raionul Orhei, pozițiile 1106, 1008, 1161 se exclud pe motivul înscrierii monumentelor respective în Registru; poziția 1196 se exclude pentru că opera respectivă nu corespunde noțiunii de monument de for public;  poziția 1006 se modifică și va avea următorul cuprins:

1006
 Orhei
 bd. Mihai Eminescu       nr. 2
  Monumentul domnitorului  Vasile Lupu
1936
Ist. Artă
  N
 
  raionul Slobozia, pozițiile 1281, 1295 se exclud pe motivul înscrierii monumentelor respective în Registru; poziția 1300 se exclude deoarece monumentul respectiv nu se înscrie în noțiunea de monument de for public;
raionul Strășeni poziția 1352 se exclude  deoarece nu a fost identificat monumentul pe adresa respectivă;
raionul Telenești poziția 1450 se exclude pe motivul înscrierii monumentului respectiv în Registru;
raionul Ungheni poziția 1576 se exclude pe motivul înscrierii monumentului respectiv în Registru; poziția 1685 se modifică și va avea următorul cuprins:

 1685
Rădenii Vechi,
(extarvilan)
Semn comemorativ pe locul decesului la 5 octombrie 1791 a principelui G.A. Potiomkin de Taurida
1791
Ist. Artă
N

La compartimentul „Zona de Nord”:
raionul Briceni, pozițiile 8 și 61 se exclud pe motivul înscrierii monumentelor respective în Registru;
raionul Drochia, pozițiile 529, 556 se exclud pe motivul înscrierii monumentelor respective în Registru; poziția 635 se exclude, și se clasează în Registrul local al monumentelor de for public din r-nul Drochia;
raionul Edineț, poziția 849 se exclude deoarece nu mai există în teren;  pozițiile 969, 970 se exclud pe motivul înscrierii monumentelor respective în Registru;
raionul Fălești, poziția 1046 se exclude pe motivul înscrierii monumentului respectiv în Registru;
raionul Florești, pozițiile 1247, 1320, 1463, 1464 se exclud pe motivul înscrierii monumentelor respective în Registru;
raionul Glodeni, poziția 1496 se exclude pe motivul înscrierii monumentului respectiv în Registru; pozițiile 1497, 1498 se exclud pe motivul declasării monumentelor respective din categoria A în categoria B cu înscrierea acestora în Registrul local al monumentelor de for public din r-nul Glodeni;
raionul Ocnița, poziția 1657  se exclude pe motivul înscrierii monumentului respectiv în Registru;
raionul Rîbnița, pozițiile 1979, 2012, 2027 se exclud pe motivul înscrierii monumentelor respective în Registru;
raionul Rezina, poziția 1831 se exclude pe motivul înscrierii monumentului respectiv în Registru;
raionul Rîșcani, pozițiile 2076, 2145 se exclud pe motivul înscrierii monumentelor respective în Registru;
raionul Sîngerei, pozițiile 2282, 2356, 2415 se exclud pe motivul înscrierii monumentelor respective în Registru; poziția 2458 se exclude  deoarece monumentul nu există în teren;
raionul Soroca, pozițiile 2635, 2670 se exclud pe motivul înscrierii monumentelor respective în Registru; poziția 2639A se exclude și se va înscrie în Registrul local al monumentelor de for public din r-nul Soroca;
raionul Șoldănești poziția 2870 se exclude deoarece monumentul nu corespunde criteriilor noțiunii de monument de for puplic; poziția 2951 se exclude deoarece nu a fost identificat asemenea monument.
La compartimentul „Zona de Sud”:
raionul Cahul, pozițiile 28, 384, 406, 411 se exclud pe motivul înscrierii monumentelor respective în Registru;
raionul Căușeni, poziția 170 se exclude pe motivul înscrierii monumentului respectiv în Registru;
raionul Căinari, poziția 87 se exclude pe motivul înscrierii monumentului respectiv în Registru;
raionul Ștefan-Vodă, pozițiile 284, 302, 356 se exclud pe motivul înscrierii monumentelor respective în Registru; poziția 303 se exclude deoarece monumentul nu a fost identificat;
raionul Taraclia, poziția 359 se exclude pe motivul înscrierii monumentului respectiv în Registru;
raionul Ceadîr-Lunga, poziția 176, 191 se exclud pe motivul înscrierii monumentelor respective în Registru;
raionul Vulcănești, pozițiile 384, 406, 411 se exclud pe motivul înscrierii monumentelor respective în Registru; pozițiile 380 și 381 se modifică și vor avea următorul cuprins:

 380
 Vulcăneşti,
 (în extravilan)
  Monument eroilor bătăliei de   la Cahul din 1770
1849
Ist. Artă
N
 381
 Vulcăneşti,
(în extravilan,                   2 km de la oraș)
Monument contelui                     S.R. Voronţov
1845-1849
Ist. Artă
N

Registrul național și documentația elaborată în scopul inventarierii se prevede a fi  utilă nu doar pentru evidența monumentelor dar și pentru protecția acestora, având în vedere prevederile delimitării terenului monumentelor de for public, elaborării planurilor zonelor de protecție a monumentelor, cu înregistrarea acestora în baza de date la Cadastru. În așa mod, aceste documentații vor fi utilizate și pentru elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului şi a planurilor urbanistice ale localităților Republicii Moldova. 

Proiectul Legea privind modificarea şi completarea unor acte legislative

Proiectul de lege este elaborat în contextul desfășurării reformei autorității centrale din Republica Moldova și a instituțiilor din subordine, declanșată în anul2017. Totodată, proiectul vine ca urmare a promovării proiectului legii privind protejarea monumentelor istorice, parte a Programului de acțiuni privind implementarea prevederilor Acordului de Asociere UE–RM și a Programului Guvernului de optimizare a cadrului instituțional din domeniul protejării patrimoniului cultural național.
În acest context, în scopul optimizării structurii instituționale și a cadrului național de protejare a patrimoniului cultural se propune modificarea și completarea a șase legi pe segmentul patrimoniului cultural: Legea  privind protejarea patrimoniului arheologic nr. 218 din 17.09.2010, Legea  privind protejarea patrimoniului cultural imaterial nr. 58 din 29.03.2012, Legea culturii nr.413 din 25 mai 1999, Legea  privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil nr. 280 din 27.12.2011, Legea privind Codul Contravenţional nr. 218-XVI din 24.10.2008 și Legea  Codului Funciar Nr. 82 din 25.12.1991.
La Legea  privind protejarea patrimoniului arheologic nr. 218 din 17.09.2010, se propune modificarea și completarea de fond a art. 3, 5, 6, 14, 16 și 23, privind ierarhizarea sistemului de protejarea a patrimoniului arheologic,  privind mecanismele de protejare a patrimoniului arheologic, privind expertiza arheologică și descărcarea de sarcina arheologică, privind cadastrul arheologic, privind instituțiile cu atribuții în domeniu protejării patrimoniului arheologic, privind Registrul național al siturilor arheologice și rolul asociațiilor obștești în cercetarea arheologică. De asemenea, se propun completări sau modificări de ordin redacțional la articolele 2, 7, 10, 12, 13, 28, 39, 41, 42, 43 și 48.
La Legea  privind protejarea patrimoniului cultural imaterial nr. 58 din 29.03.2012, se propune modificarea art. 8, 9, 13, 14, 15 și 16 referitor la clasarea patrimoniului cultural imaterial, la Registrul național al patrimoniului cultural imaterial, la sistemul de protejare a patrimoniului cultural imaterial, la atribuțiile Ministerului Educației, Culturii și Cercetării pe domeniu, la atribuțiile Comisiei naționale de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial și la atribuțiile Institutului Național al Patrimoniului Cultural.
La Legea culturii nr.413 din 25 mai 1999 se propune o nouă definiție a patrimoniului cultural (art. 2), a componentelor sale (art. 17) și un articol nou prin care se stabilește sistemul de protejare a patrimoniului cultural (art. 171).
La Legea  privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil nr. 280 din 27.12.2011 se propun modificări și completări la articolele 2, 8, 9 și 23, inclusiv, referitor la clasarea bunurilor culturale, completarea Registrului patrimoniului cultural naţional mobil, precum și redactări de ordin tehnic.
La Legea privind Codul Contravenţional nr. 218-XVI din 24.10.2008, în contextul reformei instituțiilor de patrimoniu cultural, se propune resistematizarea procedurii de constatare a contravențiilor stipulate în art. 4238.  
La Legea privind Codul Funciar Nr. 82 din 25.12.1991, se propune reconsiderarea prevederilor referitoare la definirea și caracteristica terenurilor bunurilor de istorie și cultură (art.2, art. 59 și titlul cap. VIII).
Modificările și completările propuse în proiectul de lege vor contribui la dezvoltarea și fortificarea sistemului național de protejare a patrimoniului cultural în totalitatea sa.

Urmare a modificării propuse, în Republica Moldova se creează un sistem unitar de protejare a patrimoniul cultural, în cadrul căruia sunt prezente toate componentele de bază - patrimoniul imobil (monumente istorice și situri arheologice), patrimoniul cultural imaterial, precum și monumentele de for public, administrate prin Institutul Național al Patrimoniului Cultural (cu atribuții executive) și Agenția Națională de Inspectare a Monumentelor și Siturilor (cu atribuții de control). 

Proiect

Legea privind modificarea şi completarea unor acte legislative

(Legea  privind protejarea patrimoniului arheologic nr. 218 din 17.09.2010, Legea  privind protejarea patrimoniului cultural imaterial nr. 58 din 29.03.2012, Legea culturii nr.413 din 25 mai 1999, Legea  privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil nr. 280 din 27.12.2011, Legea  Codul Contravențional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24.10.2008, Legea  Codului Funciar Nr. 82 din 25.12.1991).

Parlamentul adoptă prezenta lege organică:

I. – Legea  privind protejarea patrimoniului arheologic nr. 218 din 17.09.2010 publicată în Monitorul Oficial Nr. 235-240 din 03.12.2010,  art. Nr: 738, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. În textul legii, sintagma “Ministerul Culturii” se substituie cu sintagma “Ministerul Educației, Culturii și Cercetării”.

2. La art. 2, lit. t); art. 7 alin. (1); art. 10, alin (2); art. 12, alin (3), lit. l); art. 13, alin. (4), lit. f), h), i); art. 14, alin. (8), lit. h), i), k); sintagma “Registrul arheologic național” se substituie cu sintagma “Registrul național al siturilor arheologice”.

3. La art. 3,
alin. (5) se modifică și se expune în următoarea redacție: “(5) Politica de stat în domeniul protejării şi punerii în valoare a patrimoniului arheologic este realizată de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, prin intermediul Institutului Național al Patrimoniului Cultural și a Agenției Naționale de Inspectare a Monumentelor și Siturilor.” 
alin. (7) se modifică și se expune în următoarea redacție: “(7) Institutul Național al Patrimoniului Cultural elaborează şi pune în aplicare programe de cercetare ştiinţifică şi de salvare a siturilor arheologice; propune şi realizează în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale, cu alte instituţii de cercetare, măsuri şi programe de stat privind protejarea, conservarea, restaurarea şi valorificarea siturilor arheologice; în comun cu alte instituţii de profil arheologic, anual, pune la dispoziţia Ministerului Educației, Culturii și Cercetării date privind siturile arheologice nou-descoperite, care sînt luate la evidenţa de stat.”

4. La art. 5,
la alin. (1); art. 18, lit f); art. 19, alin. b); art. 29, alin. (3), sintagma “Agenţia/ei Naţională/e Arheologică/e” se substituie cu sintagma “Agenția/ei Națională/e de Inspectare a Monumentelor și Siturilor”
la alin. (2) și (4); art. 7, alin (2); art. 15 alin. (2), alin. (4); art. 17, alin (4), sintagma “Agenţia/ei Naţională/e Arheologică/e” se substituie cu sintagma “Institutul National al Patrimoniului Cultural”.
la alin. (7), sintagma „Ministerul Culturii în baza expertizei Agenţiei Naţionale Arheologice” se substituie cu sintagma  „Agenția Națională de Inspectare a Monumentelor și Siturilor”.

5. Articolul 6 se modifică și se expune în următoarea redacție:
“Articolul 6. Expertiza arheologică a terenurilor și descărcarea de sarcina arheologică.
(1) La solicitarea certificatului de urbanism pentru proiectare conform Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie, emitentul certificatului de urbanism pentru proiectare este obligat, în cazul lucrărilor de construcţie care presupun intervenții asupra solului, indiferent de tipul lucrărilor preconizate și forma de proprietate a terenurilor, să notifice, în termen de 2 zile lucrătoare, în scris şi în format electronic, Agenția Națională a Monumentelor și Siturilor, cu anexarea planului terenului pe care urmează să fie efectuate lucrările.
(2) Agenția Națională a Monumentelor și Siturilor remite emitentului certificatului de urbanism pentru proiectare, în termen de 10 zile lucrătoare din data recepționării notificării, avizul de expertiză arheologică.
(3) În cazul documentării patrimoniului arheologic în zona preconizată pentru lucrările de construcție, emitentul este obligat, la momentul eliberării certificatului de urbanism pentru proiectare, să informeze solicitantul certificatului de urbanism cu privire la obligativitatea modificării schiței de proiect în scopul ocolirii zonei cu patrimoniu arheologic sau a aplicării pentru această zonă a procedurii de descărcare de sarcină arheologică.
(4) În cazul includerii în documentația de proiect a construcției a terenurilor cu potențial arheologic,  beneficiarul acestor lucrări este obligat, în mod operativ, să asigure financiar procedura de descărcare de sarcina arheologică a zonelor afectate de intervențiile preconizate.    
(5) În cazul descoperirilor arheologice întîmplătoare în zonele lucrărilor de construcție sau de alt gen ce presupun intervenții asupra solului, beneficiarul lucrărilor și persoanele antrenate în aceste descoperiri sînt obligate să sisteze lucrările în zona respectivă și să anunțe, în timp de 24 de ore Agenția Națională a Monumentelor și Siturilor și Institutul Național al Patrimoniului Cultural în vederea efectuării de urgență a procedurii de descărcare de sarcină arheologică. 
(6) Agenția Națională a Monumentelor și Siturilor beneficiază de dreptul de a aplica prescripții, inclusiv de a sista lucrările de intervenții asupra solului în cazul unor descoperiri arheologice întîmplătoare pînă la finalizarea procedurii de descărcare de sarcină arheologică.”

6. La art. 7:
la alin (1) se exclude sintagma “ Cadastrul arheologic este aprobat de Guvern”.
la alin. (2), sintagma „Agenţiei Naţionale Arheologice” este substituită cu sintagma  „Institutului Național al Patrimoniului Cultural”.

7. La art. 12, alin. (3):
la lit. b) după cuvintele sintagma “la propunerea” urmează sintagma “Institutului Național al Patrimoniului Cultural, cu avizul”.
 lit. n) este modificată și expusă în următoarea redacție: „n) asigură editarea anuală a rezultatelor săpăturilor arheologice;”

8. La art. 13, alin. (4),
la lit. a) sintagma “elaborează”, la lit. d) sintagma “propune spre aprobare Ministerului Culturii” și la lit. e) sintagma “elaborează şi propune ministrului culturii spre aprobare” este substituită cu termenul “avizează”.

9. Art. 14 se modifică și se expune în următoarea redacție:
“Articolul 14.  Instituții cu atribuții în domeniul patrimoniului arheologic.
(1) Domeniul protejării patrimoniului arheologic național ține de competența Institutului Național al Patrimoniului Cultural și a Agenției Naționale de Inspectare a Monumentelor și Siturilor.
(2) Prevederile ce țin de implementarea strategiilor și politicilor statului în domeniul patrimoniului arheologic și, în mod special de documentare, evidență, cercetare preventivă și de salvare a siturilor arheologice, țin de competența Institutului Național al Patrimoniului Cultural. 
(3) În domeniul protejării patrimoniului arheologic Institutul Național al Patrimoniului Cultural are următoarele atribuții:
1) Documentarea patrimoniului arheologic imobil:
a) elaborarea dosarelor de inventar a siturilor arheologice, inclusiv a documentației necesare pentru formarea cadastrului arheologic,
b) elaborarea fișelor de clasare a siturilor arheologice,
c) elaborarea dosarelor siturilor arheologice propuse pentru nominalizare în liste sau registre internaționale.
2) Evidența patrimoniului arheologic imobil:
a) ținerea Registrului național al siturilor arheologice,
b) ținerea Bazei de date a siturilor arheologice,
c) evidența Cadastrului arheologic,
d) ținerea evidenței dosarelor siturilor arheologice,
e) ținerea evidenței fișelor de clasare a siturilor arheologice;
f) ținerea evidenței siturilor arheologice distruse sau dispărute.
g) ținerea evidenței Registrului arheologilor din Republica Moldova
h) ținerea arhivei siturilor arheologice,
3) Cercetarea aplicată a patrimoniului arheologic imobil:
a) elaborarea Repertoriului național al siturilor arheologice
b) cercetarea invazivă și non-invazivă a siturilor arheologice,
c) cercetarea arheologică preventivă, de salvare și de supraveghere a siturilor arheologice,
d) elaborarea studiilor de fundamentare pentru definirea, instituirea şi delimitarea zonelor ocrotite ce cuprind patrimoniu arheologic,
e) elaborarea proiectelor de conservare-restaurare a siturilor arheologice,
f) fundamentarea importanței științifice și sociale a patrimoniului arheologic,
g) cercetarea gradului de conservare a siturilor arheologice și elaborarea soluțiilor de conservare/restaurare a acestora,
h) elaborarea listelor siturilor arheologice propuse pentru clasare;
i) elaborează planurile de management ale siturilor arheologice,
j) editarea revistei arheologice, precum şi a altor publicaţii de specialitate pe orice tip de suport,
k) eliberarea, în condițiile legii, a certificatului de descărcare de sarcină arheologică,
l) oferirea către autorităţile administraţiei publice locale a datelor complete privind siturile arheologice aflate pe teritoriul administrativ al acesteia;
m) instruirea autorității administraţiei publice locale în probleme ce ţin de protecţia şi valorificarea patrimoniului arheologic,
n) avizarea documentaţiei de urbanism şi de amenajare a teritoriului, care cuprinde situri arheologice.
4) Elaborarea reglementărilor pentru domeniul patrimoniului arheologic:
a) elaborarea metodologiilor, normelor și reglementărilor specifice domeniului protejării și managementului patrimoniului arheologic;
b) expertizarea metodologiilor şi tehnologiilor specifice domeniului protejării patrimoniului arheologic.
(4) Controlul și monitorizarea respectării prevederilor legale privind protejarea patrimoniului arheologic este realizat de Agenția Națională de Inspectare a Monumentelor și Siturilor.
(5) În domeniul patrimoniului arheologic Agenția Națională de Inspectare a Monumentelor și Siturilor are următoarele atribuții:
a) Inspectarea siturilor arheologice și a șantierelor de construcție din zone cu potențial arheologic.  
b) Controlul și supravegherea activităţilor legate de protecţia, conservarea/restaurarea şi punerea în valoare a siturilor arheologice,
c) Controlul și supravegherea executării lucrărilor de conservare-restaurare şi punere în valoare a siturilor arheologice.
d) Monitorizarea executării de către autorităţile administraţiei publice și proprietarii de drept a atribuţiilor stabilite de legislaţie în domeniul protejării şi punerii în valoare a siturilor arheologice.
e) Documentarea cazurilor de încălcare a prevederilor legale în domeniul protejării patrimoniului arheologic, elaborarea proceselor verbale și a notelor de serviciu cu informarea instanței de resort.
f) Elaborarea rapoartelor analitice anuale, iar după caz, și intermediare, privind starea siturilor arheologice.
i) Informarea autorităților administrației publice locale cu privire la siturile arheologice din raza teritoriului administrat.
g) Notificarea proprietarilor/deținătorilor de drept a monumentelor și siturilor referitor la drepturile și obligațiile care decurg din legislația cu privire la protejarea patrimoniului arheologic.
j) Sesizarea organelor de drept competente privind tragerea la răspundere civilă, contravențională sau penală pentru distrugerea/demolarea monumentelor istorice, pentru prejudicierea stabilităţii, autenticităţii, integrităţii lor şi a zonei lor de protecţie, precum şi pentru modificarea neavizată a exteriorului sau interiorului monumentelor istorice.”

10. Art. 16 se modifică și se expune în următoarea redacție:
Articolul 16. Registrul național al siturilor arheologice.
(1) Registrul național al siturilor arheologice cuprinde lista siturilor arheologice clasate în categoria monumentelor protejate.
(2) Registrul național al siturilor arheologice este elaborat de către Institutul Național al Patrimoniului Cultural în cooperare cu instituţiile de profil arheologic, şi este aprobat de către Parlament la propunerea Guvernului.
(3) Registrul național al siturilor arheologice este ținut de către Institutul Național al Patrimoniului Cultural.
(4) Registrul național al siturilor arheologice se reactualizează periodic de către Parlament la propunerea Guvernului în bază de liste adiționale elaborate de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și a documentării realizate de Institutul Național al Patrimoniului Cultural.”

11. La art. 23, se introduce un aliniat nou: “(4) Asociațiile obștești fondate și administrate de specialiști atestați în calitate de experți în domeniul arheologiei sunt asimilate instituțiilor de profil arheologic și beneficiază de dreptul de a executa  săpături arheologice de teren în condițiile actelor normative în vigoare și a autorizației de cercetare arheologică eliberată în modul stabilit de lege.”

12. La art. 28 se exclude sintagma “a Academiei de Ştiinţe a Moldovei,”.

13. La art. 39 se exclude sintagma “Academia de Ştiinţe a Moldovei”.

14. La art. 41 se exclude textul “şi doar în baza deciziei Ministerului Culturii, cu avizul Comisiei Naţionale Arheologice şi al Agenţiei Naţionale Arheologice”.

15. La art. 42, textul “Siturile arheologice pot” se substituie cu textul “Siturile arheologice aflate în proprietate publică pot”, termenul “Deținătorul” se substituie cu termenul “Locatarul”, sintagma “monumentului istoric” se substituie cu sintagma “bunului de patrimoniu”, iar sintagma “Agenția Națională Arheologică” se substituie cu sintagma “Ministerul Educației, Culturii și Cercetării”.

16. La art. 43, sintagma “Agenției Naționale Arheologice” se substituie cu sintagma “Ministerului Educației, Culturii și Cercetării”.

17. Art. 48 se modifică și se expune în următoarea redacție:
“Articolul 48. Guvernul, în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, va propune Parlamentului spre aprobare Registrul național al siturilor arheologice.”

II. Legea  privind protejarea patrimoniului cultural imaterial nr. 58 din 29.03.2012, publicată în Monitorul Oficial Nr. 76-80 din 20.04.2012,  art. Nr: 255, se modifică și se completează după cum urmează:

1. În textul legii, sintagma “Ministerul Culturii” se substituie cu sintagma “Ministerul Educației, Culturii și Cercetării”.

2. La art. 8, aliniatele (2), (3), (4) și (5) se expun în următoarea redacție:
“(2) Clasarea elementelor de patrimoniu cultural imaterial, inclusiv, reevaluarea clasării acestora, este realizată prin actul administrativ al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, la propunerea Institutului Național al Patrimoniului Cultural cu avizul Comisiei naţionale pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.
(3) Procedura clasării elementelor de patrimoniu cultural imaterial este stabilită de Regulamentul cu privire la clasarea și registrele patrimoniului cultural imaterial, aprobat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării,   
(4) Clasarea elementelor de patrimoniu cultural imaterial aflate în pericol de dispariție este însoțită, în mod obligatoriu, de elaborarea măsurilor de asigurare a viabilității acestora.
(5) Trecerea unui element de patrimoniu cultural imaterial dintr-o clasă în altă clasă se face cu respectarea procedurii generale, stabilită de Regulamentul cu privire la clasarea și registrele patrimoniului cultural imaterial.”

3. La art. 9,
titlul, alin (1), (2), (3) și (4) se expun în următoarea redacție:
Articolul 9. Registrul național al patrimoniului cultural imaterial și Registrele locale ale patrimoniului cultural imaterial.
(1) Elementele de patrimoniu cultural imaterial sunt înscrise în Registrul național al patrimoniului cultural imaterial și Registrele locale ale patrimoniului cultural imaterial, care, prin liste adiționale, periodic pot fi actualizate, în corespundere cu Regulamentul cu privire la clasarea și registrele patrimoniului cultural imaterial.
(2) Registrul naţional al patrimoniului cultural imaterial este aprobat și actualizat, periodic, prin actul administrativ al Ministrului Educației, Culturii și Cercetării, la propunerea Institutului Național al Patrimoniului Cultural cu avizul pozitiv al Comisiei naționale privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.
(3) Registrele locale ale patrimoniului cultural imaterial și listele adiționale pentru actualizarea lor sunt aprobate de administrația autorității publice locale de nivelul II, la propunerea secției/direcției cultură din subordine cu avizul Comisiei naționale privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.
(4) Registrul naţional al patrimoniului cultural imaterial și listele adiționale pentru actualizarea lui sunt elaborate de către Institutul Național al Patrimoniului Cultural, iar Registrele locale și listele adiționale pentru actualizarea lor sunt elaborate de secțiile/direcțiile cultură ale APL II în cooperare cu cercetătorii din domeniu, reprezentanții comunităților purtătoare de patrimoniu cultural imaterial și asociațiile obștești de profil cultural.”
la alin. (5) sintagma “Registrul” se substituie cu sintagma “Registrele”, iar la alin. (6) cu sintagma “Registrele sunt”.
la alin. (6) sintagma “Registrul este alcătuit din” se substituie cu sintagma “Registrul național este publicat în”.

4. La art. 13, alin. (3) și (4) se modifică și se expune în următoarea redacție:
“(3) Comisia naţională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial este un organism de specialitate, care reprezintă autoritatea ştiinţifico-metodică în domeniul protejării patrimoniului cultural imaterial și funcționează pe lângă Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.
   (4) Institutul Național al Patrimoniului Cultural reprezintă instituția centrală de specialitate care asigură identificarea, documentarea, cercetarea, elaborarea normelor pe domeniu, a programelor de conservare, reabilitare și asigurare a viabilității elementelor de patrimoniu cultural imaterial.”

5. La art. 14,
lit. b) se modifică și se expune în redacția: “b) instituie Registrul național al patrimoniului cultural imaterial”
la lit. e), sintagma “Regulamentul privind clasarea elementelor de patrimoniu cultural imaterial şi ţinerea Registrului” se substituie cu sintagma “ Regulamentul cu privire la clasarea și registrele patrimoniului cultural imaterial”
la lit. f) se exclud sintagmele:  
„- dosarele de patrimoniu ale elementelor patrimoniului cultural imaterial în vederea înscrierii lor în Registru;”
„- constituirea arhivelor de patrimoniu cultural imaterial în conformitate cu legislaţia în domeniul arhivelor şi dezvoltarea capacităţilor celor existente;
- programele de cercetare şi de editare a colecţiilor patrimoniale specializate, inclusiv a materialelor audio-vizuale reprezentative;”

6. Art. 15 se modifică și se expune în următoarea redacție:
“Comisia naţională pentru  salvgardarea patrimoniului cultural imaterial are următoarele atribuţii:
a) propune Ministerului Educației, Culturii și Cercetării:
- proiecte ale planurilor de acţiuni pentru implementarea strategiilor, politicilor şi programelor naţionale privind protejarea patrimoniului cultural imaterial;
- candidaturile persoanelor, grupurilor familiale şi colectivelor în vederea conferirii titlului onorific de Purtător al Tezaurului Uman Viu;
b) examinează și avizează:
-  proiecte de acte normative și metodologii pe domeniu;
-  dosare ale elementelor de patrimoniu cultural imaterial și liste adiționale propuse pentru actualizarea Registrului național al patrimoniului cultural și a Registrelor locale;
- dosare ale elementelor de patrimoniu nominalizate pentru înscriere în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii sau în Lista de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial;
c) reprezintă Republica Moldova în cadrul organismelor internaţionale similare de specialitate;
e) îndeplineşte alte atribuţii în domeniu în condiţiile legii.”

          7. Art. 16 se modifică și se expune în următoarea redacție:
“Articolul 16. Atribuţiile Institutului Național al Patrimoniului Cultural în domeniul protejării patrimoniului cultural imaterial.
În domeniul protejării patrimoniului cultural imaterial, Institutului Național al Patrimoniului Cultural are următoarele atribuţii:
a) asigură identificarea, evidența, documentarea și cercetarea patrimoniului cultural imaterial;
b) elaborează norme și metodologii în domeniul protejării patrimoniului cultural imaterial;
c) elaborează dosare ale elementelor de patrimoniu cultural imaterial și liste adiționale propuse pentru actualizarea Registrului național al patrimoniului cultural și a Registrelor locale;
d) elaborează dosare ale elementelor de patrimoniu nominalizate pentru înscriere în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii sau în Lista de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial;
e) realizează expertiza pe domeniul patrimoniului cultural imaterial;
f) susţine metodologic activitatea structurilor de specialitate din cadrul administrației publice locale pe segmentul protejării patrimoniului cultural imaterial;
g) propune măsuri privind asigurarea viabilității patrimoniului cultural imaterial în forme  tradiţionale;
h) contribuie la transmiterea elementelor patrimoniului cultural imaterial către generaţia tînără, asigură diseminarea cunoştinţelor pe domeniu.”

8. Art. 20, se modifică și se expune în următoarea redacție:
“Articolul  20.
În termen de 6 luni de la data publicării modificărilor și completărilor prezentei legi,
Guvernul va reorganiza structura instituțională a domeniul protejării patrimoniului cultural imaterial.
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării va modifica și va aduce în corespundere cu prezenta lege, actele normative referitoare la domeniul patrimoniului cultural imaterial”.

III. Legea  culturii nr. 413 din 27.05.1999, publicată în Monitorul Oficial Nr. 83-86 din 05.08.1999,  art. Nr: 401, se modifică și se completează după cum urmează:

        1. La art. 2, sintagma “patrimoniu cultural - totalitatea valorilor şi bunurilor culturale;” se substituie cu textul: „patrimoniu cultural – totalitatea resurselor culturale moştenite, care sînt o reflectare şi o expresie a valorilor, credinţelor, cunoştinţelor şi tradiţiilor umane în continuă evoluţie;”

2.    Art. 17 se modifică și se expune în următoarea variantă:
Articolul 17. Componentele patrimoniului cultural.
(1) Patrimoniul cultural este format din următoarele componente de bază:
a) patrimoniul cultural material imobil: situri arheologice și monumente istorice;
b) patrimoniul cultural material mobil;
c) patrimoniul cultural imaterial.
(2) Patrimoniul cultural naţional cuprinde bunurile culturale înscrise în Registrul patrimoniului cultural al Republicii Moldova, care include: Registrul naţional al siturilor arheologice, Registrul naţional al monumentelor istorice, Registrul patrimoniului cultural naţional mobil și Registrul naţional al patrimoniului cultural imaterial.
 (3) Patrimoniul cultural local cuprinde bunurile culturale înscrise în registrele patrimoniului cultural local, care includ Registrele locale ale monumentelor istorice, Registrele locale ale patrimoniului cultural mobil ținute de muzeele locale și raionale și Registrele locale ale patrimoniului cultural imaterial ţinute de către autoritățile administraţiei publice locale de nivelul  al doilea.”

3.    Se introduce un nou articol - 171, cu următorul cuprins:
Articolul 171. Protejarea patrimoniului cultural.
(1) Statul asigură protejarea patrimoniului cultural naţional.
(2) Protejarea patrimoniului cultural reprezintă un sistem de măsuri legale, organizatorice, financiare, tehnico-materiale şi informaţionale, întreprinse de către autorităţile publice, îndreptate spre identificarea, documentarea, evidenţa și  cercetarea  obiectelor de patrimoniu cultural naţional, prevenirea distrugerii sau deteriorării lor, conservarea, restaurarea, păstrarea şi utilizarea, în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniu.
(3) Persoanele fizice şi juridice care dispun de bunuri culturale înscrise în Registrul patrimoniului cultural al Republicii Moldova sau registrele patrimoniului cultural local, au obligaţia să protejeze aceste bunuri de patrimoniu cultural.
(4) Obligaţiile de protejare  a bunurilor de patrimoniu cultural naţional, condiţiile de păstrare şi de acces la ele, sînt stabilite de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, conform prevederilor legislaţiei.
 (5) Bunurile culturale proprietate publică înscrise în Registrul patrimoniului cultural al Republicii Moldova şi Registrele patrimoniului cultural local sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile.

4. În întregul text al legii sintagma “Ministerul Culturii” este substituită cu sintagma ”Ministerul Educației, Culturii și Cercetării”.

IV. Legea  privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil nr. 280 din 27.12.2011, publicată în Monitorul Oficial Nr. 82-84 din 27.04.2012,  art. Nr: 270, se modifică și se completează după cum urmează:

1. În textul legii, sintagma “Ministerul Culturii” se substituie cu sintagma “Ministerul Educației, Culturii și Cercetării”.

2. La art. 2, lit. i) sintagma “Ministerul Culturii” se substituie cu sintagma “Institutul Național al Patrimoniului Cultural”.

3.    La art.8, alin. (2), (3), (4), (5) și (6) se expun în următoarea redacție:
„(2) Clasarea bunurilor culturale mobile reprezintă o procedură complexă de cercetare, documentare, expertiză și stabilire a categoriei patrimoniale a bunului cultural.
(3) Procedura clasării bunurilor culturale în categoria “Tezaur” include următoarele activități: a) elaborarea de către specialiștii muzeografi a fișei de clasare a bunului cultural, b) efectuarea de către un expert acreditat a expertizei bunului cultural, c) avizarea propunerii de clasare a bunului cultural de către Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor, d) aprobarea prin actul administrativ al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării a propunerii de clasare  a bunului cultural și de includere a acestuia în Registrul patrimoniului cultural național mobil.
(4) Dosarul de clasare al bunului cultural în categoria „Tezaur”, alcătuit din documentele stipulate la alin. (3) este elaborat în două exemplare, dintre care unul se păstrează în arhiva deținătorului bunului, iar cel de-al doilea exemplar în arhiva Institutului Național al Patrimoniului Cultural pentru înscriere în Registrul patrimoniului cultural naţional mobil.  Pentru fiecare bun cultural clasat în categoria “Tezaur”, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării emite certificatul de clasare, care prin sine nu constituie un document de proprietate.
(5) Procedura clasării bunurilor culturale în categoria “Fond” include următoarele activități: a) elaborarea de către specialiștii muzeografi a fișei de clasare a bunului cultural, b) aprobarea propunerii de clasare, prin procesul verbal al Consiliului științific, în cazul muzeelor naționale, sau prin actul întocmit de către un expert acreditat, în cazul altor categorii de muzee. Dosarul de clasare al bunului cultural din categoria „Fond”, alcătuit din fișa bunului cultural și extrasul din procesul verbal al Consiliului științific, sau după caz actul întocmit de către expertul acreditat, este elaborat într-un exemplar și depus în arhiva deținătorului acestor bunuri. Copia electronică a procesului verbal / actului este remisă Institutului Național al Patrimoniului Cultural pentru înscriere în Registrul patrimoniului cultural naţional mobil.
 (6) Expertiza bunurilor culturale mobile este realizată de experți acreditați, în conformitate cu regulamentul aprobat prin ordinul Ministrului Educației, Culturii și Cercetării,  avizat de Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor. Registrul experților din domeniul bunurilor culturale în formă scrisă și electronică este ținut de Institutul Național al Patrimoniului Cultural.”

4. La art. 9, alin. (1) va avea următorul conținut:
(1) Registrul patrimoniului cultural naţional mobil este completat și ținut în formă scrisă și electronică de către Institutul Național al Patrimoniului Cultural.

  5. La art. 23, alin (1), lit. b), sintagma “elaborarea de norme şi de metodologii” este substituită cu sintagma “aprobarea normelor şi metodologiilor”.

  6. În titlul cap. V, cuvântul “clasate” se exclude.

  7. La art. 18,
în titlu, alin. (1), (3), (7) cuvântul “clasate” se exclude.
la alin. (6), (8), (9), (14), cuvântul “autorizație” se substituie cu termenul “certificat”.
la alin. (6) și (8) cuvântul “eliberată” se substituie cu cuvântul “eliberat”.
la alin. (9) cuvântul “temporar” se exclude.
alin. (10), (12), (13), lit. e) și d) alin. (15) și (16) se exclud.
la alin. (11) sintagma “în categoria “Tezaur”” se exclude.
la alin. (15), lit. a) și b) se expun în următoarea redacție:  
“a) declaraţiei creatorului în formă autentică, prezentată autorităţilor vamale;
  b) adeverinţelor emise de persoane juridice de drept public (muzee naționale, licee, colegii, universități și institute cu profil cultural-artistic) sau privat (experți acreditați, uniuni de creații).

V. Legea  Codul Contravențional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24.10.2008, publicată în Monitorul Oficial Nr. 3-6 din 16.01.2009,  art. Nr: 15, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La art. 74 alin (9), sintagma “Ministerului Culturii” se substituie cu sintagma “Ministerului Educației, Culturii și Cercetării”.

2. La art. 4238:
alin. (1) se modifică și se expune în următoarea redacție:
“(1) Contravenţiile prevăzute la art. 74 alin. (1), pentru bunurile de patrimoniu cultural – monumente istorice de categorie națională, monumente de for public de categoria A sau situri arheologice, şi la art. 74 alin. (3)–(5), pentru monumentele de for public de categoria A și la alin. (6)–(9), pentru situri arheologice, se constată de către Agenţia Națională de Inspectare a Monumentelor și Siturilor.”
la alin. (2), alin. (4) lit. b),  sintagma “monumente de istorie și cultură” se substituie cu sintagma “monumente istorice”.
alin. (3) și alin. (4) lit. c),  se exclud.
alin. (4), lit. a) se modifică și se expune în următoarea redacție:
“(4) Sînt în drept să constate contravenţii şi să încheie procese-verbale:
    a) directorul general al Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, directorul adjunct şi specialiştii agenţiei respective, în cazul contravenţiilor prevăzute la art. 74 alin. (1), pentru bunurile de patrimoniu cultural – monumente istorice de categorie naţională sau monumente de for public de categoria A și situri arheologice, şi la art. 74 alin. (3)–(5), pentru monumentele de for public de categoria A și la alin. (6)-(9), pentru situri arheologice;”

VI. Legea  Codului Funciar Nr. 82 din 25.12.1991, publicată în Monitorul Oficial Nr. 107 din 04.09.2001,  art. Nr: 817, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1.  La art. 2 și la titlul Capitolului VIII, sintagma “terenurile de valoare istorico-culturală” se substituie cu sintagma “terenurile bunurilor de istorie și cultură

2.    Articolul 59, se expune în următoarea redacție:
“Articolul 59. Terenurile bunurilor de istorie și cultură.
(1) Terenurile bunurilor de istorie și cultură includ:
a)      Terenurile bunurilor de patrimoniu cultural imobil (monumente istorice, situri arheologice)
b)    Terenurile monumentelor de for public
c)    Terenurile rezervațiilor culturale.
d)      Terenurile mormintelor și cimitirelor militare și a operelor comemorative de război.
e)    Terenurile cimitirelor civile.
(2) Terenurile bunurilor de istorie și cultură se utilizează în conformitate cu destinația acestora.
(3) Modificarea destinației terenurilor de istorie și cultură și desfășurarea aici a oricăror activități care contravin destinației acestor terenuri se interzice.
(4) În cazul suprapunerii terenurilor bunurilor de istorie și cultură cu terenurile altor categorii de destinație, orice activitate pe aceste terenuri va ține cont de regimul multiplu de destinație a acestora, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.”

          Președintele Parlamntului                                             Andrian Candu