vineri, octombrie 12, 2012

Simpozionul: Metode de analiză pentru proiectarea intervenţiilor de restaurare la picturile murale și materiale din piatră: schimb de experiență între Italia și Republica Moldova, Prato, Italia, 12 octombrie 2012.



Convegno: Metodologie di analisi per la progettazione di interventi di restauro su pitture murali e materiale lapideo: scambio di esperienze fra Italia e Moldova, Prato, Italia, 12 ottobre 2012.

Simpozionul: Metode de analiză pentru proiectarea intervenţiilor de restaurare la picturile murale și materiale din piatră: schimb de experiență între Italia și Republica Moldova, Prato, Italia, 12 octombrie 2012.
 Comunicare ţinută la Simpozionul de la Prato, Italia, 12 octombrie 2012:

Arheologia Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Căuşeni

 Prof. Dr. hab. Gheorghe Postică, viceministru al culturii

Printre edificiile eclesiastice din Republica Moldova, un loc cu totul aparte îl ocupă biserica Adormirea Maicii Domnului din Căuşeni - un monument deosebit, de o valoare istorică, arhitecturală şi artistică incontestabilă.
Localitatea Căuşeni este situată în partea de sud a Republicii Moldova (la 75 km de la or. Chişinău), în locul deschiderii spre  zona de stepă, unde în secolele XVI-XVIII au dominat tătarii din Crimeea. Această localitate, începând cu anii 30 ai secolului al XVII devine centru administrativ al tătarilor din sudul Moldovei.
Biserica din Căuşeni reprezintă este singura biserică cu frescă de la începutul epocii moderne în Republica Moldova, este o biserică apărută în perioada şi în pofida dominaţiei islamului în regiune, fapt care a lăsat asupra locaşului sfânt o amprentă pronunţată, prin care acesta se face unic pentru Republica Moldova.
Biserica din Căuşeni poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Arhitectura bisericii respectă tradiţia bizantină, este de tip mononavat, dreptunghiulară, secţionată în trei compartimente: altar, naos şi pronaos. Altarul semicircular este boltit în sfert de sferă, flancat dinspre nord de o încăpere mică – Proscomidie, iar dinspre sud de o nişă-Diaconicon, dispune de două ferestre înguste.
Altarul este despărţit de Naos print-un perete de zid cu trei deschideri. Naosul este acoperit de o boltă în semicilindru, este luminat de patru ferestre, plasate câte două pe pereţii de nord şi sud. Naosul este despărţit de pronaos printr-o triplă arcadă susţinută de două coloane libere şi două coloane fixate. Bolta Pronaosului cu mici modificări este o continuare a celei din Naos. Pronaosul este iluminat doar de o singură fereastră în zidul de sud. În zidul de Vest se află portalul intrării în biserică. Acoperişul bisericii este din olane.
Deasupra portalului, dinspre exterior sunt montate trei lespezi de piatră cu inscripţii ctitoriceşti în limba greacă. A patra inscripţie, se află în interiorul bisericii, de asupra portalului fiind executată în limba română cu grafie chirilică.
În conformitate cu tipicul medieval românesc, biserică din Căuşeni este una relativ mică ca dimensiuni şi destul de joasă ca proporţii. Ce-a mai importantă  particularitate a bisericii de la Căuşeni, prin care aceasta se deosebeşte distinct de majoritatea absolută a bisericilor cunoscute în Moldova, constă în faptul, că ea este adâncită în pământ, pereţii acesteia fiind coborâţi mai jos de nivelul vechi de călcare al solului cu circa 1/3 din înălţimea sa (-1,45 m din curte, care reprezintă o văgăună). Coborârea bisericii în pământ reprezintă o caracteristică a spaţiului balcanic din perioada dominaţiei otomanilor, care din considerente religioase nu permiteau înălţarea bisericilor creştine în parametri care să depăşească pe verticală normele islamice. În zona din sudul spaţiului pruto-nistrean asemenea biserici sunt documentate la Cetatea Albă şi Chilia (azi Ucraina).
Biserica din Căuşeni este orientată pe axa Est-Vest cu o deviere de circa 50 grade spre Nord. Dimensiunile bisericii la exterior: lungimea - 19,75 m, lăţimea – 8,60 m. În interior biserica are lungimea 18,00 m, iar lăţimea 6,90 m, pereţii având o grosime de 1,75 m.  Înălţimea  bisericii în interior (pronaos, naos) este de 5,55 m. Planul, elementele de arhitectură, cât şi tehnica de construcţie denotă anumite influenţele venite din sudul Dunării.
Biserica dispune de inscripţii lapidare, care consemnează anumite evenimente şi etape istorice legate de istoria locaşului sfânt. Pe frontonul Bisericii se află o Pisanie care consemnează ctitorii bisericii, data zugrăvirii şi numele zugravilor care au executat fresca din biserică.
Astfel, conform acestui text, biserica din Căuşeni ar fi fost ridicată din temelie de către mitropolitul Proilavei (Brăilei) Daniil Compariotul şi Ioan Grigore Callimachi domn al Ţării Moldovei, iar pictura a fost realizată în anul 1763 de către zugravii Stanciul, Radu şi Voicu.
În acelaşi timp, inscripţia din interiorul bisericii conţine o referire la o biserică mai vechi veche din lemn, care ar fi existat anterior celei de zid, fără a se preciza timpul acesteia.
În legătură cu data edificării bisericii din Căuşeni în literatură au fost exprimate mai multe opinii.

Autori:
Datarea
Tudor Stăvilă
cc. 1390–1410
Vasile Kurdinovski, la încep. sec. XX
1552 (biserica de lemn)
Preotul Ioan Neaga, sec. XIX
1634-1654 (Vasile Lupu)
Ion Tentiuc, Eugen Bâzgu
cc. 1650-1690
Guvernatorul Basarabiei P.Fedorov, 1837-1838
c. 1690
Sergius Ciocanu
După 1630
Preotul Elefterie Mihalevici, sec. XIX
1719-1720
Ştefan Ciobanu
cc. 1760
Nicolae Stoicescu
1760
Vasile Drăguţ
1765 Biserica, 1767 pictura
Emil Dragnev
1763-1767
Constantin Ciobanu
1763 - Biserica, 1767 pictura

În acest context un mare interes prezintă săpăturile arheologice la Biserica din Căuşeni, realizate în mai multe rânduri.
Anul
Autorul săpăturii
Instituţia
Materiale
1877
Elefterie Mihalevici
Academia din Sanct Peterburg
Lipsă materiale
1966
GheorgheMarcov
Arhitect
Lipsă materiale
1967
Valentin Dergacev
Academia de Ştiinţe din Moldova
Lipsă materiale
2002
Ion Tentiuc
Muzeul Naţional de Arheologice
Raport complet
2004
V.Bubulici,S.Kurceatov
Muzeul Naţional de Arheologice
Raport complet

În preajma bisericii a existat o necropolă creştină datată pe bază de monede în secolele XVI-XIX şi urmele unei locuinţe din a doua jumătate a secolului al XVII.
În evoluţia necropolei (cu peste 50 de morminte cercetate) Ion Tentiuc a evidenţiat două faze distincte:
- Prima fază cu morminte  orientate Est-Vest, care datează până la apariţia bisericii de piatră, posibil fiind contemporană bisericii de lemn, menţionată în Pisania din Pronaos, din secolele XVI – mijlocul secolului al  XVII.   
- A doua fază a necropolei cuprinde morminte orientate pe axa Est-Vest cu o abatere de 50 grade, care erau paralele cu zidul Bisericii de piatră, respectiv - contemporane funcţionării acesteia, în secolele  XVIII-XIX.
Locuinţa identificată se afla la distanţa de 11,0 m spre nord de Biserică. Aceasta, în opinia lui I. Tentiuc şi E. Bâzgu, posibil, era unul dintre sediile mitropolitului Proilaviei. În acest sens de un interes special se bucură  teractotele de la soba din locuinţă, cu însemn heraldic de tip bizantin sub forma vulturului bicefal încoronat, cu sabie în gheara stângă şi sceptru în dreapta, având între capete o cruce. Semne heraldice similare din a doua jumătate a secolului al XVII-lea sunt bine cunoscute în spaţiul românesc, dar toate acestea sunt lipsite de însemnele puterii (coroane, sceptru şi spada). Prezenţa acestor elemente heraldice încununate de cruce pe teracotele de la Căuşeni, reprezintă probabil, dovada prezenţei în locuinţa de lângă Biserică a unui ierarh creştin de rang înalt – şi anume a mitropolitului Proilaviei, care după cum este cunoscut din documente scrise îşi avea sediul la Brăila, dar dispunea în acelaşi timp de reşedinţe eparhiale şi în localităţi mai îndepărtate, Căuşenii fiind una dintre acestea.
Astfel, la etapa actuală se poate susţine cu certitudine, că Biserica de zid din Căuşeni a fost precedată de un locaş mai vechi - din lemn, cu o necropolă în preajma sa. Cât priveşte data edificării bisericii de zid, se poate susţine că ea a fost construită nu devreme de deceniul trei al secolului al XVII, această dată reprezentând timpul când Căuşenii devin centru administrativ al tătarilor. În legătură cu Biserica de zid se află locuinţa identificată pe cale arheologică la 11,0 m spre Nord de locaş. În acest context, ţinând cont de faptul că locuinţa descoperită este datată în perioada cc. 1650-1690, este foarte posibil, ca din acelaşi timp să dateze şi edificiul de zid al bisericii din Căuşeni. Astfel, de la momentul zidirii bisericii până la  pictarea acesteia (1763) a trecut o perioadă de circa un secol.    



marți, octombrie 09, 2012

First Regional Conference of the Eastern Partnership Culture Programme, Tbilisi, 8-9 October 2012

First Regional Conference of the Eastern Partnership Culture Programme, Tbilisi, 8-9 October 2012

Agenda

Communique of the First Regional Conference of the Eastern Partnership Culture Programme - English

 The First Regional Conference launched the debate on culture policies in the six countries of the Eastern Partnership region and brought together over one hundred participants from the EU and six Eastern Partnership countries – Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Moldova and Ukraine representing Ministries of Culture of six countries, European Commission, Council of Europe, European Cultural Foundation, Culture Action Europe, civil society organisations, cultural industries and cultural actors.