miercuri, decembrie 08, 2010

Congresul al XXV-lea al Uniunii Latine, Paris, 7 decembrie 2010



Pe data de 7 decembrie, la Paris, şi-a desfăşurat lucrările cel de-al XXV-lea Congres al  Uniunii Latine, în cadrul cărora au participat reprezentanţii a 36 state latine din Europa, America, Africa şi Asia.
La Congresul Uniunii Latine, delegaţia Republicii Moldova a fost reprezentată de dl Gheorghe Postică, Viceministrul Culturii, E.S. dl Oleg Serebrian, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica  Franceză, Delegat  Permanent al Republicii Moldova pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) şi dna Stela Volontir, consilier Ambasada Republicii Moldova în Franţa.

Lucrările Congresului au derulat cu alegerile noilor organele de conducere şi a preşedintelui Uniunii Latine. În acest context, reprezentantul Republicii Moldova,  E.S. Dl Ambasador Oleg Serebrian, la propunerea unui grup de ambasadori din ţările francofone, cu susţinerea grupului de ambasadori din ţările hispanofone, prin votul unanim al delegaţilor, a fost ales în funcţia de preşedinte al Uniunii Latine pentru următorii 2 ani.

În continuare, în conformitate cu Statutul Uniunii Latine, E.S. dl Oleg Serebrian a prezidat şedinţele celui de-al XXV-lea Congres, care s-a desfăşurat într-o atmosferă deosebită, graţie moderării excepţionale de către noul preşedinte al Uniunii Latine, fapt menţionat special în mai multe discursuri ale delegaţilor din diferite ţări.

În timpul lucrărilor Congresului a fost discutat raportul privind activitatea Uniunii Latine în ultimii doi ani, a fost discutat raportul financiar, bugetul UL pentru anii 2011-2012. S-a constatat că Uniunea Latină trece o fază foarte dificilă din punct de vedere financiar. Unele ţări donatoare de bază, cum ar fi Mexic şi Argentina, în prezent, nu sunt în stare să suporte sprijinul acordat de altădată. Totodată, dat fiind insuficienţa financiară, Congresul a decis închiderea a 6 reprezentanţe ale Uniunii Latine, inclusiv în Republica Moldova şi România.

sâmbătă, noiembrie 20, 2010

Cultural Heritage a bridge towards a shared future, Extraordinary Meeting of the ministries of Culture of South-East European Countries, Venice, 20 Novembre 2010

Cultural Heritage a bridge towards a shared future, Extraordinary Meeting of the ministries of Culture of South-East European Countries, Venice, 20 Novembre 2010

Extraordinary meeting of the Ministries of culture of South-East European Countries. Ca’ Giustinian. Venice, Italy. 20 November 2010


http://www.unesco.org/new/en/venice/about-this-office/single-view/news/a_bridge_towards_a_shared_future_supporting_cultural_cooperation_in_south_east_europe/



https://docs.google.com/viewer?a=v&q=cache:uSyS9owXSYUJ:www.see-heritage.org/Venice_20_November_Programme.pdf+&hl=ro&gl=md&pid=bl&srcid=ADGEESh9KC9ZDMhNPUKKImRmn0iSr654Aieg_fIwR5KyFU18rMSTjrkpXcp9lxjs7k4-u7lNghG0_suN_I3u9RiVKVLShQTZKat169LfqUsQW-jNMhtyAL_Diwe64b29jgkF-DNiF5WA&sig=AHIEtbTX3TsKeKjAe8_5ahKU-QzKPaR-ow



http://www.unesco.org/new/fileadmin/MULTIMEDIA/FIELD/Venice/pdf/events/Provisional%20Programme.pdf

luni, septembrie 27, 2010

Adoptarea Legii privind protejarea patrimoniului arheologc

            Pe data de 17 septembrie 2010, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat în lectură finală „Legea privind protejarea patrimoniului arheologic”. Este de remarcat, că Legea nominalizată a fost votată unanim, cu participarea tuturor fracţiunilor parlamentare.
Necesitatea Legii a fost dictată de starea tot mai agravantă a  monumentelor arheologice, de lipsa instrumentelor legale pentru evidenţa, protejarea, administrarea şi valorificarea acestor bunuri cultural-istorice, precum şi de lipsa cadrului juridic şi normativ adecvat pentru realizarea unei politici durabile în domeniu. 
Prezenta Lege se înscrie perfect în procesul de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova la rigorile europene. Ea răspunde aspiraţiilor moderne europene şi internaţionale, care vizează compartimentul arheologie, aflându-se în deplină concordanţă cu prevederile convenţiilor UNESCO şi ale Consiliului Europei în domeniu, ratificate de către Republica Moldova.
În corespundere cu noua Lege, politica de protejare a patrimoniului arheologic urmează a fi integrată organic în politicile culturale, educaţionale, ecologice, de dezvoltare urbanistică şi de amenajare a teritoriului, de administrare a agriculturii, solurilor şi pădurilor, cu alte cuvinte, în politicile de dezvoltare durabilă a Republicii Moldova.  
            Pentru prima dată în legislaţia naţională sunt stabilite definiţii clare referitoare la noţiunile şi terminologia de bază  care vizează întregul proces de cercetare şi protejare a patrimoniului arheologic naţional. 
În Lege este clar ierarhizat procesul de protejare a patrimoniului arheologic, fiind stabilite responsabilităţi şi atribuţii ale structurilor de stat specializate existente, precum şi crearea unor noi instituţii, care urmează să asigure întreg procesul stabilit de protecţie a patrimoniului arheologic.
În scopul creării unui sistem eficient de protejare a patrimoniului arheologic, Legea propune trei instrumente fundamentale: instituirea procedurii de arheologie preventivă, crearea Cadastrului arheologic şi Agenţiei Naţionale Arheologice.
În Lege este fundamentat conceptul de arheologie preventivă, care devine un obiectiv prioritar în condiţiile intensificării activităţilor antropice, realizării unor proiecte majore de amenajare complexă a teritoriului, de construcţii noi şi de exploatare a terenurilor, dat fiind că amploarea acestor lucrări exercită deseori un impact negativ asupra vestigiilor culturale, provocând pierderi irecuperabile din patrimoniul arheologic.
Totodată, în scopul de a evita distrugerea obiectivelor arheologice, de a le proteja şi salvgarda, Legea stipulează obligativitatea pentru toate persoanele fizice şi juridice care, prin acţiunile lor, pot afecta direct sau indirect obiective ale patrimoniului arheologic naţional, de a-şi coordona preconizatele activităţi cu serviciile specializate din domeniu.
Legea prevede crearea Cadastrului Arheologic, care va reprezentă un sistem strict de evidenţă a patrimoniului arheologic, la care vor avea acces toate persoanele fizice şi juridice, fapt ce va spori pe de o parte cunoaşterea reală a patrimoniului arheologic la nivel local şi va favoriza pe de altă parte, procesul de monitorizare şi protejare a acestei categorii de patrimoniu cultural.   
Legea prevede, de asemenea, crearea Agenţiei Naţionale Arheologice, care va reprezenta organul de stat naţional responsabil de monitorizarea şi protejarea patrimoniului arheologic.
            Legea conţine prevederi importante menite să prevină arheologia ilegală, inclusiv cea înzestrată cu detectoare de metale şi circulaţia ilicită a patrimoniului arheologic mobil.
            În contextul adoptării Legii privind protejarea patrimoniului arheologic, Ministerul Culturii şi comunitatea arheologilor din Republica Moldova îşi exprimă satisfacţia pentru actul  legislativ aprobat, considerând că, astfel, sunt create premise reale pentru salvgardarea celei mai numeroase categorii de patrimoniu cultural – a patrimoniului arheologic.
              La baza acestei Legei s-a aflat proiectul elaborat de către arheologii S. Musteaţă, Gh.Postică  şi E. Sava în anii 2005-2006, care pe parcurs, a  suferit câteva redacţii. La discutarea redacţiei finale au participat arheologii: O. Munteanu, V. Vornic, I. Tentiuc, A. Zanoci şi O. Leviţki. La definitivarea  proiectului de lege în mod esenţial a contribuit S. Cebotari. 
              În Parlament, proiectul de lege, a fost prezentat din partea Guvernului de către Gh.Postică. În şedinţa plenară, proiectul de lege a fost sprijinit  activ prin luări de cuvânt de către deputaţii: Corina Fusu, Mihai Godea şi Genadie Ciobanu.

duminică, septembrie 26, 2010

Le Discours du Monsieur Gheorghe POSTICĂ, a la Conférence Ministérielle sur „La Valeur Sociale du Patrimoine Culturel en Europe”, Skopje, 25 Septembre 2010



Le Discours du Monsieur  Gheorghe POSTICĂ, Vice-ministre de la Culture de la République de  Moldavie a la Conférence Ministérielle sur „La Valeur Sociale du Patrimoine Culturel en Europe”, Skopje, „Ancienne République Yougoslave de Macédoine”, 24-25 Septembre 2010

Medames et Messieurs les Ministres !
Votre Excellences!
Messieurs et Mesdames! 
Personnellement, je suis très honoré d'avoir l'occasion d'assister à cet événement important pour le patrimoine culturel de nos pays, organisé pour renforcer et réaffirmer les principes et les valeurs fondamentales du Conseil de l'Europe, lors de l’année de la célébration   du 60ème anniversaire de l'adoption de la Convention Européenne des Droits de l'Homme, du 25ème anniversaire de la Convention Européenne pour la Protection du Patrimoine Architectural (Granada, 1985) et de l'entrée en vigueur de la Convention-cadre du Conseil de l'Europe sur la Valeur du Patrimoine Culturel pour la Société (Faro, 2005), ratifiée par la République de Moldavie en 2008.
A cette occasion, je souhaite exprimer mes sincères remerciements aux partenaires et aux organisateurs de cette Conférence, en particulier, au Gouvernement de la Republique de Macédoine, au  Conseil de l'Europe et à la Direction de la Culture du Conseil de l’Europe, pour la possibilité de participer, avec Vous, à l’élaboration de la politique commune concernant l'utilisation du patrimoine culturel comme facteur de développement social durable.
La Conférence Ministérielle de cette année, consacrée à la valeur sociale du patrimoine culturel de l'Europe, à la diversité du patrimoine culturel et à sa promotion comme ressource de  développement durable, ne pouvait pas être mieux accueillie que par la République de Macédoine, un pays dont le patrimoine culturel est une expression vivante du multiculturalisme et de la multiethnicité.
Représentant la République de Moldavie, un pays à valences similaires, nous sommes convaincus que la valeur du patrimoine culturel de cette région réside en grande  mesure  dans la diversité des expressions culturelles et, en ce sens nous considérons qu'il est de notre devoir de promouvoir ces valeurs comme une contribution importante à la grande culture européenne.
Je tiens à mentionner dans ce contexte que la République de Moldavie accorde une attention spéciale à la coopération culturelle avec tous les états européens. Notre participation active dans les processus et les initiatives du Conseil de l'Europe dans ce domaine est due au fait qu'ils constituent, pour mon pays, des mécanismes et des moyens complémentaires pour atteindre un objectif clairement établi: progresser vers l’intégration dans l’Union  Européenne.
Nous apprécions beaucoup l’importance de cette Réunion, qui crée des opportunités bénéfiques pour les réflexions en commun sur le développement des politiques culturelles dans l’espace européen, et surtout de la protection et la mise en valeur du patrimoine culturel comme une des composantes essentielles de la stabilité et du développement durable, du soutien et de la promotion du dialogue interculturel.
La République de Moldavie soutient entièrement le projet de l’Agenda de travail proposé aujourd’hui par la République de Macédoine pour les trois ans suivants, qui répond totalement aux objectifs et les principes formulés dans la Convention de Faro et dans la Déclaration de Ljubljana, marquant une impulsion politique majeure pour la mise en œuvre des ces principes.
Dans ce sens, nous considérons opportune l’intensification de la coopération culturelle régionale et la continuation des projets dans le cadre du  „Procès de Ljubljana II : Réhabilitation de notre patrimoine commun”, procès auquel la Moldavie souhaiterait participer.
Nous considérons également une priorité importante la création des stratégies communes de développement régional durable, basé sur la mise en valeur du patrimoine culturel et le développement du tourisme culturel par l’identification et la promotion des itinéraires culturels d’intérêt commun.
 Dans ce contexte, nous exprimons notre sohait de nous joindre au System HEREIN, et au processus de surveillance des Conventions du Conseil de l’Europe en ce qui concerne la pprotection du patrimoine culturel et naturel.
En conclusion, je tiens à vous assurer que la République de Moldavie s’impliquera pleinement et contribuera à la réalisation des projets proposés dans l’Agenda de Skopjie. Cette Agenda met en évidence l’objectif majeur de la Conférence: la mise en valeur du potentiel du patrimoine culturel, une ressource indispensable pour le développement durable de chaque état à part, pour l’établissement d’un équilibre régional, basé sur l’intensification de la coopération et du diadoque interculturel, par la promotion des programmes bilatéraux et multilatéraux liés à la protection et la sauvegarde de notre patrimoine culturel.
 Je vous remercie.    

sâmbătă, septembrie 25, 2010

Conferinţa ministerială „Importanţa socială a patrimoniului cultural în Europa”, Scopje, 24-25 septembrie 2010

În perioada 24-25 septembrie 2010, la  Scopjie, a avut loc Conferinţa Ministerială „Importanţa socială a patrimoniului cultural în Europa” (Ministerial Conference "The social value cultural heritage in Europe").

Conferinţa a fost organizată în cadrul Preşedinţiei Republicii Macedonia a Comitetului de Miniştri ai Consiliului Europei. La conferiţă au participat miniştrii culturii ai statelor membre din Consiliul Europei, reprezentanţi ai Comisiei Europene şi UNESCO.

Republica Moldova la Conferinţa de la Scopje a fost reprezentată de dl Gheorghe Postică, viceministru al Culturii, dl Andrei Chistol, şef secţie integrare eurpeană, relaţii şi proiecte internaţionale şi dl Sergius Ciocanu, şef direcţie patrimoniu cultural şi arte vizuale.

În cadrul conferinţei dl Gheorghe Postică a ţinut un discurs privind valoarea socială a patrimoniului cultural.

La finalul conferinţei a fost adopatată „Agenda de la Skopje”, care va contribui la implementarea Convenţiei-cadru privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate (Faro, 2005).

În cadrul conferinţei, la 25 septembrie, a avut loc masa rotundă privind Programul regional „Iniţiativa de la Kiev”, în cadrul căruia a fost discutată oportunitatea creării Consiliului Miniştrilor Culturii ai regiunii Mării Negre şi Caucazului de Sud, similar cu cel al Miniştrilor Culturii din Europa de Sud-Est (CoMoCoSEE).

vineri, iunie 25, 2010

Summitul „Coridoare Culturale” al Şefilor de Stat din Europa de Sud-Est, Istambul, 24.06.2010

            La 23 iunie 2010 la Istambul (Turcia) a avut loc Reuniunea a VIII-a a Summit-lui Şefilor de Stat din Europa de Sud-Est „Coridoare Culturale”, precedat de Reuniunea a XIII a Summit-lui Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), precum şi de o Reuniune a experţilor din statele participante în domeniul culturii.
      Delegaţia Republicii Moldova, participantă la Summit-lui „Coridoare Culturale în Europa de Sud-Est” şi la Reuniunea experţilor în domeniul culturii, a fost reprezentată de dl Gheorghe POSTICĂ, viceministru al culturii şi dl Andrei Chistol, şef Secţie Integrare Europeană, Relaţii şi Proiecte Internaţionale din cadrul Ministerului Culturii.
   
   În alocuţiunea dlui Gheorghe POSTICĂ ţinută în cadrul Summit-lui „Coridoare Culturale”, s-a menţionat că Republica Moldova acordă o atenţie deosebită cooperării culturale sud-est-europene, iar participarea noastră activă la procesele şi iniţiativele din această zonă este determinată de faptul că ele constituie pentru Republica Moldova mecanisme şi instrumente complementare de realizare a unui obiectiv clar stabilit: avansarea pe calea integrării culturale în Uniunea Europeană.
      Avînd în vedere că, în regiunea sud-est europeană, până în prezent, sunt oficial sunt desemnate nouă Coridoare Culturale, dl Gheorghe POSTICĂ a reiterat interesul Republicii Moldova de a se ataşată la sistemul de Coridoare Culturale al Europei de Sud-Est (prin coridoarele „pontic” şi „dunărean”), fiind gata să se implice activ în procesele de cercetare, valorificare şi promovare a moştenirii culturale comune, care derivă în mare măsură şi din legăturile multimilenare ale spaţiului carpato-balcanic cu civilizaţiile din exterior.
      În acelaşi context, s-a propus revitalizarea a încă două Coridoare Culturale, de o semnificaţie deosebită pentru Republica Moldova: „Coridorul „baltico-pontic” - care din cele mai vechi timpuri vehicula valori culturale pe axa Nord-Sud, în special prin artera râului Nistru, dinspre Marea Baltică spre Marea Neagră, fiind una dintre căile de bază de pătrundere a germanilor şi slavilor vechi în Balcani şi una din căile de pătrundere a varegilor la greci şi Coridorul „stepa euro-asiatică” - care vehicula valori culturale dinspre Est spre Vest, prin  regiunea de stepa a spaţiului pruto-nistrean, pornind din Asia Centrală, prin Nordul Mării Negre pentru a ajunge în Europa Centrală şi de Sud-Est fiind calea de penetrare în aceste zone a civilizaţiilor nomazilor şi de altă factură din Orient, fapt atestat din epoca eneoliticului până în evul mediu.
      În cadrul celei de-a VIII-a Reuniuni a Summit-ului Şefilor de Stat din Europa de Sud-Est ,,Coridoare Culturale” a fost adoptată Declaraţia „Muzica, metaforă a dialogului cultural din Europa de Sud-Est”.
      În context, dl Gh. Postică a subliniat „importanţă promovării valorilor culturale imateriale, a circulaţiei active a acestora în Sud-Est-ul Europei, inclusiv a muzicii, care prin calităţile sale formează trăsături comune pentru întreaga regiune, reprezentînd astfel, unul din pilonii de bază în formarea identităţii balcanice. Or, muzica a fost şi va rămîne pe viitor un factor fundamental în promovarea dialogului intercultural din Europa de Sud-Est”.
      S-a precizat, de asemenea,  că Republica Moldova va contribui pe deplin la atingerea obiectivelor trasate în Declaraţia de la Istambul, exprimându-şi speranţa ca acestea vor contribui la realizarea unor proiecte concrete, unele dintre ele fiind organizarea unor festivaluri de muzică, schimburi de spectacole, expoziţii de artă, programe audio-vizuale etc.


Address by Irina Bokova, Director-General of UNESCO at the 8th Regional Summit of Heads of State of South East Europe Istanbul, 23 June 2010

miercuri, iunie 23, 2010

Alocuţiunea dlui Gheorghe Postică la a VIII-a Reuniune a Summit-ului Şefilor de Stat şi de Guvern SEECP, Istambul, 23 iunie 2010



Alocuţiunea dlui Gheorghe Postică, viceministrul culturii Republicii Moldova
la a VIII-a Reuniune a Summit-ului Şefilor de Stat şi de Guvern SEECP
,,Cultural Corridors”, Istambul, Turcia, 23 iunie 2010



Excelenţele Voastre Domnilor Preşedinţi,
Domnilor miniştri,
Excelenţele voastre,
Doamnelor şi domnilor,

Pentru mine este o onoare de a participa astăzi la Cea de-a VIII-a Reuniune a Summit-ului Şefilor de Stat şi de Guvern a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-est (SEECP) ,,Cultural Corridors”. În acest context, ţin să adresez mulţumiri organizatorilor acestei Reuniuni pentru crearea acestei oportunităţi unice de a ne reuni pentru a reflecta în continuare asupra dezvoltării unor noi coridoare culturale comune legate de valorificarea şi protecţia patrimoniului cultural ca una din componentele esenţiale pentru stabilitate şi dezvoltare durabilă în această regiune.
   
Republica Moldova acordă o atenţie deosebită cooperării sud-est-europene. Participarea noastră activă la procesele şi iniţiativele din această zonă este determinată de faptul că ele constituie pentru ţara mea mecanisme şi instrumente complementare de realizare a unui obiectiv clar stabilit: avansarea pe calea integrării culturale în Uniunea Europeană.

Doamnelor şi domnilor,

Suntem fermi convinşi că în viitorul apropiat cooperarea în acest domeniu va fi extinsă, permanentizată şi în afara cadrului oficial al acestor reuniuni, pentru o mai bună cunoaştere a valorilor culturale ale fiecărei ţări în parte, fapt care va conduce  inevitabil la punerea în valoare şi promovarea acestui patrimoniu în fiecare dintre ţările sud-est europene, cu atât mai mult cu cât constatăm faptul că la nivelul regiunii există numeroase puncte comune privind înţelegerea semnificaţiei moştenirii culturale comune.

Patrimoniul cultural din această regiune constituie, fără îndoială, o dimensiune esenţială a identităţii fiecărei ţări şi, totodată, o contribuţie decisivă la crearea unei identităţi regionale. În acest sens, este important să adoptăm, în sud-estul Europei, o atitudine solidară, responsabilă şi eficace faţă de această moştenire comună. Patrimoniul reprezintă diferenţa specifică a fiecăruia dintre noi şi ne oferă în acelaşi timp baza pentru dialog, cunoaştere reciprocă şi dezvoltare.

Patrimoniul cultural nu este doar un tezaur de identitate, ci şi un factor de dezvoltare durabilă. În acest sens, implicarea UNESCO, Uniunii Europene şi Consiliului Europei în elaborarea şi adoptarea programelor şi proiectelor dedicate culturii au fost şi este deosebit de importantă pentru această regiune.
   
După cum bine cunoaştem, comunităţile şi-au construit proiecte de viitor pornind de la siturile de patrimoniu, abordând turismul cultural din perspectiva posibilităţilor de a produce efecte de relansare locală şi regională. În acest context, doresc să subliniez, în acord cu Declaraţia Forumului regional de la Varna, relevanţa coridoarelor şi a itinerariilor culturale.
   
Doamnelor şi domnilor,

După cum este bine cunoscut, teritoriul Republicii Moldova, ocupă o poziţie geografică strategică la extremitatea de nord a Europei de Sud-Est, formând punctul de joncţiune a lumii carpato-balcanice cu Europa de Est şi Marea Stepă euro-asiatică.

Pornind de la particularităţile geo-spaţiale, teritoriul Republicii Moldova, este definit de către cercetători, drept „coridorul răsăritean” al Europei de Sud-Est. Prin această zonă, timp de milenii, începând cu epoca neoliticului şi până în epoca modernă, au pătruns în Europa de Sud-Est diverse popoare, care au răspândit tradiţii venite de la civilizaţiile nordice şi orientale, contribuind pe această cale la diversificarea şi îmbogăţirea culturală a lumii carpato-balcanice.

Teritoriul Republicii Moldova fiind delimitat de două râuri mari, Nistru şi Prut, orientate de la Nord spre Sud, se încadrează în patru coridoare culturale de proporţii, care au influenţat puternic Europa de Sud-Est la toate etapele istorice.

Primul este Coridorul „baltico-pontic” care vehicula valori culturale pe axa Nord-Sud, în special prin artera râului Nistru, dinspre Marea Baltică spre Marea Neagră, fiind una dintre căile de bază de pătrundere a germanilor şi slavilor vechi în Balcani şi una din căile de pătrundere a varegilor la greci.

Cel de-al doilea este Coridorul „stepa euro-asiatică” care vehicula valori culturale dinspre Est spre Vest, prin  regiunea de stepa a spaţiului pruto-nistrean, pornind din Asia Centrală, prin Nordul Mării Negre pentru a ajunge în Europa Centrală şi de Sud-Est fiind calea de penetrare în aceste zone a civilizaţiilor nomazilor şi de altă factură din Orient, fapt atestat din epoca eneoliticului până în evul mediu.

Alte două coridoare, bine cunoscute, cel „pontic” şi „dunărean” intersectează spaţiul pruto-nistrean în partea sa de sud.

Primele două din traseele culturale enumerate, până în momentul de faţă, nu figurează în repertoriul oficial al Coridoarelor Culturale Sud-Est Europene, fapt care ne îndemnă a le propune pentru completarea şi dezvoltarea listei în cauză.

Totodată, Republica Moldova, prin intermediul celor patru trasee, se declară ataşată la sistemul de Coridoare Culturale al Europei de Sud-Est, fiind gata să se implice activ în procesele de cercetare, valorificare şi promovare a moştenirii culturale comune, inclusiv a muzicii, care derivă în mare măsură şi din legăturile multimilenare ale spaţiului carpato-balcanic cu civilizaţiile din exterior.


În acelaşi context, Republica Moldova doreşte să sublinieze importanţa deosebită a valorilor culturale imateriale, a circulaţiei active a acestora în Europa de Sud-Est, inclusiv a muzicii, care prin calităţile sale: tonalitate, ritm, vibraţie etc., reuşeşte de mai multe milenii în şir, să formeze trăsături comune pentru întreaga regiune, reprezentând astfel, unul din pilonii de bază în formarea identităţii balcanice. Or, muzica a fost, şi va rămâne pe viitor un factor fundamental în dialogul intercultural din Europa de Sud-Est.

În această ordine de idei, Republica Moldova se ataşează la genericul Reuniunii de astăzi de la Istambul şi sprijină plenar proiectul declaraţiei „Muzica ca o metaforă a dialogului cultural în Europa de Sud-Est”

Vă mulţumesc pentru atenţie.

miercuri, aprilie 28, 2010

A VI-a Conferinţă a Miniştrilor Culturii din Europa de Sud-Est cu genericul „Patrimoniul Cultural: O Punte spre un Viitor Comun”, 23 aprilie 2010, Cetinje, Muntenegru.




Delegaţia Ministerului Culturii, condusă de Viceministrul Culturii, dl Gheorghe POSTICĂ, a participat la a VI-a Conferinţă a Miniştrilor Culturii din Europa de Sud-Est cu genericul „Patrimoniul Cultural: O Punte spre un Viitor Comun” desfăşurată la data de 23 aprilie 2010, la Cetinje, Muntenegru.

Reuniunea ministerială de la Cetinje se înscrie în seria conferinţelor ministeriale dedicate patrimoniului cultural în regiunea Europei de Sud-Est, iniţiate în anul 2004 la Mostar, organizată cu suportul Guvernului Italiei în cooperare cu UNESCO (Oficiul UNESCO cu sediul la Veneţia) şi urmate de conferinţele de la Veneţia (Italia, 2005), Ohrid (Republica Macedonia, 2006), Zadar (Republica Croaţia, 2007) şi Bucureşti (România, 2008).


Conferinţa de la Cetinje reprezintă un punct de cotitură în continuarea acestui cadru de cooperare, bazată pe voinţa comună a statelor de a dezvolta o abordare regională strategică pentru protecţia şi promovarea patrimoniului cultural al regiunii Sud-Est Europene, precum şi promovării multiplelor programe multilaterale legate de salvgardarea patrimoniului cultural.

La conferinţă au participat Miniştrii Culturii ai Republicii Albania (E.S. Ferdinand Xhaferaj), Bosnia şi Herţegovina (E.S. Sredoje Novic), Republica Croaţia (E.S. Bozo Biskupic), Republica Macedonia (E.S. Elizabeta Kanchevska-Milevska), Muntenegru (E.S. Branislav Micunovic), viceminiştrii culturii din Bulgaria (Todor Chobanov) şi Republica Moldova (Gheorghe Postică), secretarii de stat la ministerele culturii din România (Vasile Timiş) şi Serbia (Nadica Momirov), reprezentanţi ai Italiei (în calitate de susţinător şi finanţator al iniţiativei), Sloveniei, Turciei, Greciei, Consiliului Europei (Robert Palmer) etc.

În cadrul conferinţei a fost discutată importanţa procesului de reabilitare a patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare economică şi socială a comunităţilor. Ca rezultat participanţii prezenţi la conferinţă au adoptat Declaraţia de la Cetinje care reprezintă un factor cheie în conservarea patrimoniului cultural din regiune. De asemnea, a fost adoptat Planul de acţiuni privind implementarea Declaraţiei de la Cetinje. 







sâmbătă, aprilie 24, 2010

Al VII-a ediţie a Consiliului Miniştrilor culturii din Europa de Sud-Est, Cetinje, 24 aprilie, 2010

Al VII-a ediţie a Consiliului Miniştrilor culturii din Europa de Sud-Est, Cetinje, 24 aprilie, 2010








Declaraţia de la Cetinje, adoptată la Consiliul Miniştrilor Culturii din Europa de Sud-Est, Cetinje, Muntenegru, 24 aprilie 2010


Alocuţiunea dlui Gheorghe POSTICĂ,viceministrul culturii Republicii Moldova la cea de a VI-a Conferinţă a Miniştrilor Culturii din Europa de Sud-Est



Alocuţiunea dlui Gheorghe POSTICĂ,
viceministrul culturii Republicii Moldova

la cea de a VI-a Conferinţă a Miniştrilor Culturii din Europa de Sud-Est cu genericul „Patrimoniul cultural: o punte spre un viitor comun”, Cetinje, Muntenegru, 23 aprilie, 2010

 Stimaţi colegi,
Onorată asistenţă,

Cu deosebită plăcere, adresez un salut cordial tuturor celor prezenţi astăzi aici, la cea de-a Şasea Conferinţă a miniştrilor responsabili de protecţia patrimoniului cultural din Europa de Sud-Est. Personal sunt deosebit de onorat de a avea prilejul să fiu prezent la acest eveniment important pentru domeniul patrimoniului cultural din ţările noastre, care s-a bucurat de un real interes din partea noastră, a tuturor, încă de la prima sa ediţie.

Cu acest prilej, exprim sincere mulţumiri partenerilor şi colegilor, tuturor organizatorilor acestei Conferinţe Ministeriale, în particular, Guvernului Republicii Muntenegru, Guvernului  Italiei şi Oficiului UNESCO din Veneţia,  pentru oferirea posibilităţii de a continua activităţile iniţiate în anul 2004 la Mostar şi urmate de conferinţele de la Veneţia (Italia, 2005), Ohrid (Republica Macedonia, 2006), Zadar (Republica Croaţia, 2007) şi Bucureşti (România, 2008).

Reprezentînd Republica Moldova la acest eveniment, suntem convinşi de faptul că valoarea patrimoniului cultural al acestei regiuni rezidă într-o măsură importantă în diversitatea expresiilor culturale şi, în acest sens considerăm că este de datoria noastră să promovăm aceste valori ca o contribuţie importantă la marea cultură europeană.

Stimaţi colegi,

Ministerul Culturii al Republicii Moldova conştientizează şi împărtăşeşte pe deplin ideea importanţei deosebite pe care o are cooperarea regională în procesele de dezvoltare a statelor şi o percepe ca pe un mecanism de atingere a scopurilor de integrare europeană.

Politica de integrare culturală europeană a Republicii Moldova este bazată pe dezvoltarea continuă şi durabilă a dialogului şi a cooperării cu instituţiile europene şi internaţionale şi pe valorificarea oportunităţilor şi posibilităţilor oferite de implicarea şi participarea activă în organizaţiile, iniţiativele şi programele lansate de aceste instituţii. În prezent, dialogul moldo-comunitar este axat pe începutul negocierilor privind noul acord de asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană.

Dezvoltarea cadrului juridic privind protejarea, conservarea şi punerea în valoare a monumentelor de cultură, istorie şi arheologie, precum şi stimularea implicării active a persoanelor fizice şi juridice în activităţi de păstrare, valorificare şi dezvoltare a Patrimoniului Cultural Naţional sunt, la fel, menţionate în noul program de guvernămînt drept unele din priorităţile guvernului, care vor avea ca obiectiv promovarea agendei de integrare europeană a Republicii Moldova.

Doamnelor şi domnilor,

Aşi dori de asemenea să menţionez că, actualmente acţiunile Ministerului Culturii sînt orientate spre îmbunătăţirea şi armonizarea legislaţiei naţionale în conformitate cu reglementările europene şi internaţionale. Acest obiectiv urmează a fi realizat prin crearea unui sistem funcţional de activitate a instituţiilor din domeniu. În acest sens, Ministerul Culturii a iniţiat elaborarea unui şir de proiecte de legi şi regulamente (patru legi şi nouă regulamente), care vin să reglementeze sistemul naţional de protecţie a unora dintre cele mai importante categorii de monumente şi bunuri culturale: legea monumentelor istorice; legea  patrimoniului arheologic; legea patrimoniului mobil; legea monumentelor de for public şi un şir de regulamente ce vizează activităţile specifice în domeniul protejării bunurilor culturale naţionale mobile şi imobile.

Un loc important în cadrul viitorului sistem naţional de protejare a patrimoniului cultural imobil îl va ocupa „Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor”. Profit de acest prilej pentru a aduce sincere mulţumiri Guvernului Italiei şi Oficiului UNESCO din Veneţia, pentru susţinerea acordată privind realizarea proiectului de amenajare a unui nou sediu pentru „Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor”. Realizarea acestui proiect va asigura buna funcţionare a Agenţiei, precum şi va impulsiona în mod calitativ activităţile de protejare a patrimoniului cultural al Republicii Moldova.

Totodată, una dintre problemele acute cu care se confruntă ţara noastră şi care periclitează ţinerea sub control a situaţiei din domeniul protecţiei patrimoniului cultural îl reprezintă lipsa aproape totală a specialiştilor în domeniului conservării acestui patrimoniu, precum şi lipsa unei instituţii care ar promova cercetarea ştiinţifică şi tehnică în domeniu, ar stabili şi perfecţiona metodele de intervenţie în cadrul monumentelor, respectiv ar permite valorificarea şi conservarea corespunzătoare a patrimoniului cultural construit.

În acelaşi timp, Republica Moldova dispune de o anumită experienţă în cercetarea şi valorificarea patrimoniului cultural rupestru. Din acest unghi de vedere, considerăm oportun a fortifica această experienţă în continuare, inclusiv prin crearea unui Centru regional de conservare şi punere în valoare a patrimoniului arhitectural rupestru. Complexe monastice rupestre, amplasate în valea rîului Nistru şi în zona de Nord a Mării Negre sunt datate cu cel de-al doilea mileniu al creştinătăţii şi denotă o remarcabilă integritate culturală cu monumente de factură similară din zonele adiacente ale Ucrainei, României şi Bulgariei.

Contăm pe faptul că acest proiect complex, care va include printre altele cercetarea şi documentarea monumentelor, conservarea şi valorificarea lor, va constitui un punct de interes reciproc pentru statele din regiune şi va conduce la realizarea lui cu eforturi comune.

În acest sens, solicităm respectuos susţinerea şi implicarea multilaterală a UNESCO, pentru crearea la Chişinău, sub auspiciile UNESCO, a acestui Centru regional de conservare şi punere în valoare a patrimoniului arhitectural rupestru – instituţie de maximă importanţă pentru perpetuarea patrimoniului cultural construit din regiune, parte componentă a patrimoniului cultural general european, întru beneficiul generaţiilor viitoare.

Totodată, dezvoltarea unor noi mecanisme financiare menite a sprijini acţiunile de protejare, restaurare şi punere în valoare a patrimoniului istoric şi cultural din oraşe, în special a centrelor istorice din zonă, încurajarea schimbului de specialişti şi experienţă din domeniul practicilor de restaurare a patrimoniului cultural, sunt doar cîteva dintre direcţiile concrete de acţiune asupra cărora urmează să ne concentrăm eforturile în viitorul cel mai apropiat.

Îmi exprim speranţa ca în viitorul apropiat cooperarea în acest domeniu să fie extinsă, permanentizată şi în afara cadrului oficial al acestor reuniuni, pentru o mai bună cunoaştere a instrumentelor legale de protejare, salvgardare, conservare, punere în valoare şi promovare a acestui tip de patrimoniu în fiecare dintre ţările sud-est europene, cu atât mai mult cu cît constatăm faptul că la nivelul regiunii există numeroase puncte de interes comun în domeniu protejării şi valorificării patrimoniului cultural.

Doamnelor şi domnilor,

Avînd în vedere, că contextul protejării durabile a patrimoniului cultural şi natural din Sud-Estul Europei, doar o abordare integrată, centrată pe promovarea diversităţii de expresie culturală a acestei regiuni, poate să transforme această resursă în una semnificativă pentru dezvoltarea economică a regiunii, Ministerul Culturii al Republicii Moldova susţine întru-totul Declaraţia de la Cetinje şi Planul de Acţiuni de implementare a acesteia, care urmează a fi astăzi adoptate.

Vă mulţumesc.